1. Lucram amandoi ca niste nebuni, dar aveam momentele noastre de respiro. Eu incercam sa profit la maxim de putinele momente din zi cand nu sunau telefoanele - nici ale mele, nici ale lui. Obisnuiam sa ii fac sandwichuri pentru a doua zi, sau ceva de mancare pentru cina, sa ii calc o camasa sau sa spal o rufa. Nu ma asteptam ca el sa imi dea vreodata o mana de ajutor, desi speram sa ofere macar un gest, pe care desi i l-as fi refuzat, m-ar fi incalzit cat o zi de vara. Dar pe langa jobul ce-i lua o groaza de timp, mai mergea si la dentist, apoi seara incepeau telefoanele la care era obligat sa raspunda.
Intr-o zi insa, venisem acasa dupa el, insa nu-l gasisem fiind deja plecat la intalnirea cu dentistul. Am deschis PC-ul, gandindu-ma sa ascult niste muzica in timp ce gatesc. Insa punand mana pe maus, l-am gasit umed, patat de o substanta oarecum gelatinoasa. Nu mi-am dat seama in prima instanta ce e, dar supunand-o unor teste simple de gust si miros am realizat in curand ca am de a face cu ceva dupa care eu tanjeam de 5 saptamani. Am cautat rapid in istoria motoarelor de cautare si am gasit dovada compromitatoare. In mod normal nu m-as fi simtit ranita. Insa aici... in acest caz... era vorba de propriul meu sot, pe langa care eu dadeam tarcoale de 5 saptamani fara nicio sansa de reusita datorita oboselii pe care o trambita de fiecare data cand cerseam (da, ajunsesem sa cersesc) un moment de intimitate. Propriul meu sot se masturbase in fata unor filme porno pe un oarecare site si in nesimtirea tipica doar lui, s-a grabit la dentist, fara a se gandi macar sa stearga urmele acestui incident. In momentul confruntarii nu a inteles nimic. A stipulat ca logica mea e eronata si ca barbatii simt nevoia din cand in cand sa se masturbeze. Nu sunt o sfanta, probabil ca am adunat cele mai multe pacate din familia mea, m-am masturbat de nenumarate ori pana acum, insa contextele mele erau diferite. In general, ele tineau de perioadele mele lungi de singuratate in care preferam sa-mi ofer singura placere, decat sa ma folosesc de beneficiarul unui penis pentru o aventura de noapte. Dar, hei... logica mea poate e ilogica.
2. Intr-o alta seara in care tanjeam ca un catel dupa atentie, am deschis un subiect care urma sa fie mai dureros decat ma asteptam. Dar, se pare ca o caut cu lumanarea. Cert e ca nu voi avea niciodata parte de complimente din partea lui pentru ca lui i se par linguseli, adica minciuni spuse cuiva intr-un mod dragut. L-am intrebat daca dorinta lui scazuta nu se datoreaza cumva greutatii mele care a luat amploare in ultimul an. Ma ingrasasem 10 kilograme. Mi-a confirmat-o intr-un mod cat se poate de sincer, franc si direct. Draga mea, nu te mai vreau pentru ca esti grasa, burta ta e disgratioasa si imi scade apetitul sexual.
Cum e posibil sa iubesti pe cineva cu penisul? Cum poti sa spui da in fata preotului, Domnului si tuturor rudelor tale si ale partenerului, insa acel da sa fie conditionat de greutatea partenerului de viata? Simplu - iubirea lui, admite el, inca exista, insa atractia fizica a disparut. OK, asta e logica sa, care aparent ar trebui sa fie mai logica decat a mea, caci a mea admite sa poti iubi ca femeie cu sufletul, nu cu p***.
3. Rabufnisem acum o saptamana. Nu puteam sa inteleg pana atunci de ce ii e atat de greu sa faca compromisuri, crezand si acum ca relatia noastra rezista doar pentru ca eu mi-o doresc. Apoi am inteles. O alta afirmatie demna de scris in anale: Te iubesc, insa nu la fel de mult precum ma iubesc pe mine.
Nici nu e de mirare ca logica mea e atat de ilogica. Nu te poti pune in fata logicii unui egocentric. Logica sa va fi intotdeauna cea mai buna, pentru ca e manata de egoism si iubire narcisistica.
Sunt la pamant. Astept doar fluierul de final.
