Raspuns...

Stau si o privesc cum stă in pat şi se uita la un film. Acum 5 minute eram si eu langa ea…imi pusesem capul pe spatele ei si am cuprins-o in brate. Ii simteam fiecare bataie a inimii, fiecare miscare de respiratie. O simteam linistita in bratele mele, fara nici o grija, fara nici un gand, doar filmul. Emana calm. Un calm care m-a cuprins si pe mine. Un calm care-ti goleste mintea si te imobilizeaza. Un calm in care ai putea sa te complaci, asa cum faci cu multe lucruri in viata ta. Si totusi am plecat de langa ea. Vreau sa tin minte momentul acela. As vrea ca de fiecare data cand se cuibareste in bratele mele sa emane acelasi calm si acelasi sentiment de liniste. As vrea sa o pot proteja de orice. As vrea sa stiu cum. As vrea sa-i ofer totul. As vrea sa stie ca fiinta mea ii apartine in totalitate. As vrea sa stie ca in preajma mea nu voi lasa sa i se intample nimic rau. Nimic fara voia ei. As vrea sa stie ca pentru mine este inceputul si sfarsitul, iar ziua in care nu-i voi mai simti trupul in bratele mele va fi ziua in care va muri tot ce este uman in mine.
Asta este iubirea pe care o asteptam demult si care credeam ca nu mi se cuvine. Timpul le rezolva pe toate. Asta este iubirea de care foarte putini au scris, pentru ca foarte putini stiu ce inseamna. Pretuirea fiecarui gest, a fiecarei atingeri, a fiecarei priviri. Sa le sorbi ca si cum ar fi pentru ultima oara. Sa atingi, sa saruti ca si cum ai face-o pentru ultima oara. Sa simti conturul fetei, al ochilor, al buzelor in buricul degetelor. Sa simti pe buze fiecare centimetru din corpul ei. Sa adormi in fiecare seara cu parfumul ei in nari. Sa astepti cu nerabdare a doua zi cand o vei vedea. Sa te gandesti „ oare cum se imbraca azi?”. Sa stati in mijlocul unei duzini de oameni si sa o intelegi fara sa scoata un sunet macar. Sa astepti momentul…sa numeri secundele de tortura pana o vei simti din nou in bratele tale. Sa nu fi bun de nimic fara vorba ei. Sa te lumineze fiecare zambet. Sa te lasi purtat de atingerile ei. Sa te simti ca intr-o inchisoare in lipsa prezentei ei. Cand pleaca, parca ia cu ea totul. Nu mai ai forta sa faci nimic. Cand stii ca vine, ai puterea sa misti muntii. Cand ii simti trupul cald, vibrand, sa fi in al nouălea cer. Sa o alinti. Sa o rasfeti. Sa o dezmierzi. Sa o incurajezi. Sa o certi cand greseste. Sa faci din ea o luptatoare.
Toate aceastea sa le primesti inapoi… asta este iubirea neconditionata. Restul nu mai conteaza. Impreuna, si doar impreuna, avem puterea de a invinge totul.
Voi savura o tigara dupa care ma voi intoarce in pat sa-mi umplu plamanii cu…liniste si calm…