sâmbătă, 1 noiembrie 2014

Cell mates :)

Are dreptate. Scriam pe aici ca o forma de terapie, pentru a-mi linge ranile sau a-mi face curaj. Prea rar am ajuns sa scriu in blogul asta pentru ca de aia, pentru ca sunt fericita, pentru ca viata e frumoasa.

Viata e frumoasa, oricat de grea, atunci cand o poti imparti cu cineva care te apreciaza in viata lui. Iata-ma, deci, pe acelasi drum ca in urma cu 4 luni. Sunt aceeasi eu, varianta optimista. Si fericita. Si iubita.

Pot afirma cu tarie ca mi-am gasit sufletul-pereche.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu